Sprijinul oferit consumatorilor vulnerabili ar trebui acordat pe baza unor analize socio-economice şi nu pe baza nivelului de consum, cum s-a făcut până acum, a declarat, joi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
În context, el a subliniat că trebuie să avem grijă de preţul energiei şi în ceea ce priveşte consumatorii non-casnici, dacă dorim ca economia românească să fie competitivă.
„Din punctul meu de vedere, cu siguranţă trebuie să avem o definiţie mult mai bună a consumatorului vulnerabil, să ţintim sprijinul în primul rând pe baza unor analize socio-economice – şi nu pe baza nivelului de consum, aşa cum s-a făcut până acum – şi să avem grijă de preţul energiei şi pentru consumatorii non-casnici, pentru că vorbim despre competitivitatea economiei româneşti. Deja vedem că industria românească, economia românească dependentă de energie electrică şi de gaze întâmpină dificultăţi. Sigur că nu e doar situaţia României, este o situaţie europeană, recunoscută şi de raportul Draghi”, a menţionat Sebastian Burduja, la conferinţa ZF Energie 2024.
Totodată, ministrul Energiei a vorbit despre discrepanţele majore în preţul la energie în estul şi vestul Europei.
„Nu ai cum să te baţi cu Statele Unite, cu China, atunci când ai preţuri de trei ori mai mari la energie. Mai mult, sesizând aceste discrepanţe majore între estul şi vestul Europei, Comisia Europeană a făcut câteva lucruri – şi vă amintiţi, a fost o iniţiativă comună a României cu Bulgaria şi Grecia. Pe de o parte, a trimis o misiune de experţi la Bucureşti. Ea a venit săptămâna trecută şi am discutat aplicat pe datele pe care noi le avem, punând la dispoziţie toate aceste argumente, urmând ca România, cred şi Bulgaria şi Grecia, să aibă o anumită flexibilitate din partea Comisiei Europene pentru a acomoda o situaţie de decuplare a pieţei energetice, o situaţie obiectivă, pe care o constată şi o recunoaşte şi Comisia Europeană, o recunosc şi celelalte state membre, cauzată de lipsa interconexiunilor, în special în Europa Centrală, zona Austria, Slovacia, Austria, Ungaria”, a adăugat ministrul.
El şi-a exprimat speranţa că România va putea avea o flexibilitate pentru a continua măsurile de sprijin.
„Sunt lucruri pe care le-am mai spus şi ele sunt faptice, chiar dacă poate îi deranjează pe unii şi pe alţii. Deci, cred că, în acest context, argumentând foarte bine ce se întâmplă pe piaţă şi lucruri care nu ţin de politică sau interpretare, ci de o realitate obiectivă a infrastructurii de interconexiune disponibilă în acest moment, România va putea avea o flexibilitate pentru a continua măsurile de sprijin. Cu siguranţă, toate statele membre ale Uniunii Europene pot să ţintească acei consumatori vulnerabili, asta garantat va fi şi după 1 aprilie, dacă vom extinde acest sprijin şi altor categorii, urmează să vedem”, a mai spus Burduja.
În opinia sa, premisele pe baza discuţiilor tehnice sunt foarte bune pentru a putea fi găsită cea mai bună formulă.
„Eu am propus finalul lunii ianuarie, astfel încât, între februarie şi aprilie, piaţa să se poată adapta de la sistemele furnizorilor până la aşteptările consumatorilor”, a mai spus ministrul.
Întrebat care este scenariul după care va fi prelungită schema de plafonare în 2025, Sebastian Burduja a subliniat că nu este exclus niciun scenariu.
„Nu excludem niciun scenariu de lucru, tocmai pentru că e un context dinamic, există variabile pe care nu le controlăm. Nu ştim, de exemplu, dacă din ianuarie gazul rusesc va mai tranzita Ucraina. Nu s-a găsit o soluţie până în acest moment. Ne aşteptăm ca ea să vină până la finalul acestui an, probabil chiar pe finalul anului. (…) Toate scenariile sunt pe masă şi din toate discuţiile pe care l-am avut, există şi la Bruxelles flexibilitatea necesară, chiar dacă România este de prin 2022 într-o procedură timpurie de infringement, unde ni s-a pus în vedere că nu avem o piaţă liberă în acest moment, o piaţă energetică liberă. Deci, Bruxelles-ul împinge înspre liberalizare măcar etapizată. Având în vedere ce se întâmplă în regiune şi preţurile pe piaţa spot, mai ales în estul Europei, sunt convins că vom avea înţelegere şi ţine doar de noi să găsim cea mai bună formulă, să o susţinem cu argumente”, a adăugat Burduja.
